alimentatie-sanatoasa-copii

Alimentatia prescolarului (3-7 ani)

La aceasta varsta, cresterea este mai lenta decat pana la trei ani (aproximativ 2 kg/an), dar in aceasta perioada copilul alearga mult, este vesnic in miscare, desfasurand o activitate musculara. Hrana lui trebuie sa asigure ratia de intretinere a tesuturilor, ratia de crestere, cheltuielile de energie suplimentara, precum si marirea puterii de aparare a organismului impotriva bolilor infectioase.

Meniul copiilor la aceasta varsta trebuie sa fie cat mai variat si mai abundent. Regimul alimentar al prescolarului trebuie: 

– sa asigure necesarul zilnic de calorii, sub forma de proteine, lipide si glucide, in cantitate si de calitate potrivite; 
– sa contina apa, vitamine si minerale in cantitate suficienta; 
– sa fie prelucrat intr-un mod care tine seama de particularitatile anatomo-fiziologice ale paratului digestiv si de apetitul si gustul copilului. 

Nevoile calorice ale prescolarului variaza intre 90-80 cal/kg corp/zi, fiind in functie si de regimul de viata si de activitatea musculara si cerebrala desfasurata. Aceste nevoi, ca si la soclar de altfel, variaza si in functie de anotimp, ele fiind ceva mai mari in timpul iernii. 

Redam intr-un tabel, orientativ, numarul de calorii necesare zilnic la diferitele varste ale prescolarului: 

 3 ani

 1 300 cal/zi 

 4 ani

 1 500 cal/zi 

 5 ani

 1 650 cal/zi

 6 ani

 1 800 cal/zi 

Nevoia de lichide, in aceasta perioada, este de 70-100 ml/kg corp/zi. Trebuie mentionat ca apa reprezinta 73,8% din greutatea prescolarului, ea constituind vehicului substantelor alimentare si al sarurilor minerale. Lichidele (apa) este bine sa se dea prescolarului in doze mici (50-100 ml), in intervalul dintre mese, ceea ce ar usura procesul de digestie. 

Hrana zilnica se repartizeaza in 4-5 mese, din care una sau doua vor fi cate o gustare. Intervalul dintre mese va fi de 3-3,5 ore. In pauzele dintre mese nu se vor da copiilor nici fructe, nici dulciuri.

Impartirea optima a caloriilor pentru fiecare masa va fi: 

 dimineata

 20-25% din calorii

 pranz

 40-45% din calorii

 seara

 20-30% din calorii

 gustari

 10-15% din calorii

Nevoile zilnice de proteine sunt de 2-2,5 g/kg corp, de lipide de 3-2 g/kg corp, iar de glucide de 10-12 g/kg corp. Proteinele trebuie, deci, sa reprezinte 10-20% din ratia alimentara zilnica, grasimile 20-25%, iar restul, glucidele. In rest, se respecta raportul optim dintre proteine, lipide si glucide, care, la aceasta varsta trebuie sa fie 1:1:4 (chiar 5 dupa unii). 

Pentru ca hrana prescolarului sa fie completa si potrivita, trebuie sa cuprinda toate componentele indispensabile vietii si cresterii: proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale si apa. In aceasta perioada de viata, copilului i se asigura proteinele necesare din lapte, carne, branza, oua, paine, unele legume, etc. 

La aceasta varsta, proteinele reprezinta 12,6% din greutatea copilului, asa ca ele trebuie sa fie, cantitativ si calitativ, suficiente in alimentatie, deoarece prescolarii sunt in continua crestere si au nevoie de material plastic suficient (in medie 3g/ kg corp/zi).

Copilul normal asimileaza bine carnea, care se recomanda ca, pana la varsta de 4 ani, sa se dea mai ales sub forma de carne fiarta. Prin fierberea carnii, proteinele din ea se coaguleaza, grasimea se topeste, tesutul conjunctiv se dizolva, asa ca digestia ei se face usor. Carnea slaba este, insa, un slab excitant la secretiei gastrice, asa ca, la copiii cu inapetenta, carnea se va da sub forma de friptura. Prin frigere la gratar, carnea capata la suprafata un strat uscat cu putina grasime, iar interiorul ramane zemos. 

Carnea se va adimistra in cantitate de 50-75g/zi (in medie 10-12 g/an de varsta/zi). Unii autori recomanda ca ea sa nu se dea mai mult de 4-5 ori de saptamana. Carnea nu se va da tocata la aceasta varsta, decat exceptional, in cazurile care impun in mod expres acest lucru. 

Sunt unii puericultori care recomanda ca sa se evite consumarea carnii la masa de seara, deoarece se pare ca ea ar da tulburari de somn. Mezelurile, cu exceptia suncii slabe (de Praga) si a parizerului, sunt mai putin recomandate la aceasta varsta. Laptele nu va lipsi din hrana zilnica a prescolarului, fara a depasi, insa 400-500 ml/zi. 

Painea (de preferat cea integrala si nu prea proaspata) se va da in cantitate de 150-200 g/zi (adica in medie 25-30 g/an de varsta) si va trebui sa fie bine mestecata. Se va da cate un ou zilnic si branza de toate felurile (25-30 g/zi). 

Lipidele (grasimile) reprezinta, la aceasta varsta, 8,7% din greutatea prescolarului, fiind necesar un aport zilnic de 3-2 g/kg corp/zi. Ele sunt furnizate de lapte, unt, margarina, oua, grasime animala etc. si sunt necesare ca material de constructie a celulelor, ca material energetic si de rezerva. Cantitatea zilnica de unt va fi de 10-15 g. 

Glucidele, desi formeaza numai 1,6% din greutatea corpului prescolarului, trebuie administrate zilnic in cantitate de 10-12 g/kg corp, datorita tocmai slabelor rezerve depozitate in organism. 

Glucidele din alimentatie provin din cereale si derivatele lor, fructe, dulciuri etc. Sarurile minerale formeaza, la aceasta varsta, 3,3 din greutatea corporala a copilului. Ele sunt necesare pentru formarea hemoglobinei si pentru ca functiile organismului sa se desfasoare in bune conditiuni. 

Vitaminele sunt indispensabile in alimentatia copilului prescolar. Atat la prescolar, cat si la prescolar, din ratia zilnica nu vor lipsi proteinele de origine animala, zarzavaturile, legumele si fructele, acestea din urma mai ales sub forma de cruditati si din abundenta. 

Prezentam, in continuare un tabel al profesorului Ignatov, din care rezulta cantitatile aproximative de proteine, lipide si glucide necesare zilnic prescolarului de diferite varste.

Varsta   Masa  Proteine Lipide Glucide

 3 ani

 13,5 kg

 49 g

 47 g

 137 g 

 4 ani

 15 kg

 50 g

 46 g

 163 g 

 5 ani

 17 kg

 52 g

 45 g

 187 g

 6 ani

 19 kg

 54 g

 44 g

 212 g

Exista un minimum proteic, lipidic si glucidic, fara de care nu se poate asigura o crestere si dezvoltare normale si deci nici mentinerea unui echilibru functional al organismului. 

Pe masura ce copilul creste in varsta, alimentatia lui va fi cat mai apropiata de a familiei intregi, el luand masa impreuna cu aceasta. Modul de pregatire a hranei prescolarului va fi identic cu al familiei, daca hrana aceteia este rationala. 

Excesul de lichide la mese (supe, ciorbe, apa de baut) nu este favorabil apetitului si digestiei copilului. Dulciurile se dau numai dupa masa, iar alcoolul, sub orice forma, ramane complet interzis. 

La alegerea, prepararea si dozarea alimentelor se va tine seama si de preferintele si gustul copilului. Se vor evita regimurile alimentare monotone, unilaterale, care duc la scaderea apetitului. Nu se recomanda mancarurile condimentate. 

Sursa: topsanatate.ro