Copiii vegani pot face parte dintr-o familie avand o dieta vegana sau pot sa fi ales singuri  o dieta vegana. Literatura stiintifica arata o relatie pozitiva intre dietele vegane si  riscul redus al unor boli cronice, incluzand obezitatea,  bolile coronariene, hipertensiune,  diabet si unele tipuri de cancer (1). “Asociatia Dietetica Americana”  (The American  Dietetic Association) si “Dieteticienii din Canada” (Dietitians of Canada ) sustin ca  cresterea unui copil cu o dieta vegetariana este sanatoasa si benefica atata timp cat dieta  este planificata corespunzator (1). Acest articol va examina dietele vegane pentru copii  incepand de la nastere si pana la adolescenta, va pune in discutie nutrientii importanti si  va va da sfaturi practice legate de planificarea hranei pentru copiii vegani si parintii  lor.

Alimentatia pentru bebelusi

Recomandarile legate de dieta bebelusilor (de la nastere pana la varsta de 12 luni)  sugereaza ca toti copiii isi petrec primele luni din viata avand o dieta vegetariana, daca  nu chiar vegana, deoarece  carnea face parte din ultimul grup de alimente care este introdus  in dieta.

Alaptarea este modul de hranire cel mai indicat pentru bebelusi. Presupunand ca aportul de  nutrienti este adecvat, laptele produs de mamele vegane este comparabil din punct de vedere  nutritiv cu laptele mamelor omnivore (1). Rata optiunii de hranire la san printre  vegetarieni este mult mai ridicata decat in randul populatiei generale; rate mai mari de 95%  ale alaptarii au fost raportate la o populatie vegana (2). In SUA, 39% din bebelusii dintr-o  populatie generala sunt inca hraniti la san la varsta de 6 luni (3) in timp ce studiile care  examinau copiii vegani au aratat ca cei mai multi din copiii vegani erau hraniti la san si  in al doilea an de viata (4). Copiii hraniti la san de catre mame vegetariene care se  hranesc corect cresc si se dezvolta normal (1).

Cercetarile curente indica faptul ca doar vitamina B12 nou absorbita (adica nu cea din  rezervele organismului) este transmisa in laptele mamei (5). Surse zilnice de vitamina B12  pentru mamele care alapteaza sunt inlocuitorii de carne fortifiati, cerealele fortifiate si  bautura de soia fortifiata.  Fulgii de drojdie cu un nivel semnificativ de B12 sau un  supliment trebuie sa se mentina in dieta pe toata perioada alaptarii (6,7).

Copiii vegani care nu sunt alaptati ar trebui hraniti cu o formula speciala pentru bebelusi  bazata pe soia, cel putin in primul an. Doar laptele de soia sau alte tipuri de “lapte” nu  sunt inlocuitori potriviti ai formulei speciale pentru bebelusi. Bauturile pe baza de soia –  formula pentru bebelusi asigura cresterea normala a bebelusilor (1,8).

Mancarea solida ar trebui adaugata dietei in concordanta cu indrumarile cunoscute de hranire  ale bebelusilor, care in general sugereaza introducerea mancarii solide pe la jumatatea  primului an de viata. De obicei, cerealele fortifiate cu fier destinate bebelusilor sunt  primele introduse, urmate de vegetale, fructe si apoi alimente continand proteine. Fiecare  aliment nou ar trebui sa fie introdus treptat si in cantitati mici. Parintii ar trebui sa  procedeze cu precautie atunci cand introduc mancarea solida in dieta bebelusilor (9).  Alimentele vegane identificate in mod comun ca fiind alergenice sunt: grau, alune, nuci si  boabe de soia. Consultati indrumarile pediatrice atunci cand introduceti alimente vegane  cunoscute ca alergene, mai ales daca in familie exista alergii.

Prescolarii

Copiii prescolari sunt notorii ca avand preferinte puternice legate de mancare, iar copiii  vegani nu sunt o exceptie. Cresterea copilului cu o dieta vegetariana nu garanteaza ca  acelui copil ii vor placea toate alimentele vegane. Prescolarii vegani pot avea aceleasi  probleme legate de dieta ca si copiii omnivori, cum ar fi respingerea legumelor si/sau  obiceiuri de hranire selective (10, 11, 12). Informatii practice pentru familiile  vegetariene cu membri mofturosi in ceea ce priveste alimentatia au fost publicate in alte  lucrari (11, 12, 13).

Copiii mici au nevoie de mai mult de trei mese pe zi.  Gustari hranitoare constand in  alimentele servite si la mesele principale – leguminoase, cereale, fructe si legume –  contribuie semnificativ la aportul de nutrienti al copilului vegan. Multi copii mici vegani  sunt alaptati o perioada indelungata, ceea ce ajuta la aportul de calciu, proteine si alti  nutrienti.

O prejudecata comuna este aceea ca toti copiii vegani vor avea o crestere precara. Studiul  FARM a examinat o comunitate vegana din Tennessee. Un esantion de 404 copii, vegani din  nastere, erau cu putin mai scunzi decat copiii din lotul de control, intre varstele de 1 si  3 ani, si erau asemanatori la inaltime la varsta de 10 ani (2). Studii ale copiilor  britanici vegani (non-macrobiotici) au aratat ca ei era mai inalti decat copiii din lotul de  control si aveau o greutate cu foarte putin mai mica fata de acestia din urma.

 

Scolarii

Exista multi copii scoalari (intre 5 si 12 ani) care au o dieta vegana inca de la nastere.  Totusi, devine tot mai obisnuit pentru copii de 7 sau 8 ani sa-si  aleaga aceasta dieta  singuri.

Sandvisurile si mancarea de pranz vor trebui probabil aduse de acasa, deoarece pranzul  oferit la scoala s-ar putea sa ofere prea putine meniuri vegane. Totusi, scolile pot oferi,  dupa caz, sucuri, produse cu legume, fructe, produse din aluaturi fara lactate, preparate cu  cartofi s.a.

Desi unii isi exprima ingrijorarea ca acei copii care sunt vegani s-ar putea sa intampine  dificultati sociale din pricina dietei, aceasta nu e neaparat adevarat. Multi copii evita  anumite alimente din motive religioase sau din cauza unor intolerante/alergii alimentare,  fara a mai aminti de posibilitatea ca unor copii sa nu le placa pur si simplu anumite  mancaruri.

Adolescentii

Multi adolescenti (intre 13 si 19 ani) adopta o dieta vegana considerand folosirea  animalelor ca hrana impotriva convingerilor lor morale. Exista foarte putine date legate de  obiceiurile alimentare ale adolescentilor vegani. Adolescentii vegani sunt tot adolescenti  si de aceea e de asteptat ca acestia sa aiba obiceiurile alimentare specifice varstei lor. E  posibil ca alimentele cu continut nutritiv scazut precum cartofii prajiti si deserturile  fara lactate sa fie alese in detrimentul legumelor si frunzelor verzi. Din moment ce dietele  vegane sunt mai intalnite printre adolescenti, la fel ca si tulburarile de nutritie, unii  specialisti au remarcat ca dietele vegetariene sunt mai frecvente printre adolescentii cu  tulburari de nutritie decat printre ceilalti adolescenti. Desi nu dieta vegetariana este  neaparat direct responsabila pentru o tulburare de nutritie, datele recente arata ca  adolescentii vegetarieni sunt mai expusi pericolului de a dezvolta atitudini anormale de  hranire si comportamente associate cu o tulburare de nutritie decat adolescentii  non-vegetarieni (15, 16). Trebuie tinut cont ca adolescentii cu tulburari de nutritie ar  putea sa devina vegetarieni doar pentru a gasi inca un mod de a-si restrange dieta.

Considerente de nutritie

Multe dintre preocuparile legate de dieta se aplica atat copilului vegan cat si copilului  omnivor. Cate fructe si legume consuma copilul? Exista un exces al alimentelor bogate in  calorii, dar fara valoare nutritiva? Copilul mananca destule fibre? Consuma zilnic surse de  vitamina C si vitamina A?

Aportul caloric

Pentru orice copil, aportul caloric potrivit este esential cresterii. Dieta trebuie sa  asigure o densitate calorica suficienta astfel incat copilul sa nu se simta satul inainte ca  nevoile energetice ale organismului sa fie indeplinite. Pentru a reduce volumul meselor,  unele cereale decorticate pot inlocui cerealele integrale; fructele uscate sau preparate pot  inlocui unele fructe si vegetale proaspete. Alimentele cu continut ridicat de grasimi nu ar  trebui sa fie restrictionate exagerat. Cele precum seminte, nuci si u
nt de arahide  reprezinta o sursa concentrata de calorii, precum si de proteine si minerale necesare.  Alimente cu continut ridicat in grasimi, ca semintele de in si alte diverse uleiuri  vegetale, ajuta la aportul de calorii.

Proteinele

Daca aportul caloric este potrivit si copilul nu mananca o cantitate prea mare de alimente  cu aport energetic scazut, aportul de proteine este cel mai probabil unul adecvat. Frecventa  meselor in dieta unui copil mic ajuta mult la asigurarea unei game variate de aminoacizi  care sa fie disponibili la sinteza proteinelor pe toata durata zilei. Legumele, cerealele,  produsele pe baza de soia, alti inlocuitori de carne si untul de arahide reprezinta surse  concentrate de proteine. Copiii vegetarieni si-ar putea asigura o cantitate semnificativa a  necesarului de proteine din cereale si vegetale prin simpla crestere a frecventei meselor pe  durata unei zile.

 

Grasimile

Ingrijorarea fata de grasimile din produsele lactate si grasimile saturate a determinat  multe familii sa opteze pentru “lapte” cu continut zero sau scazut de grasimi si margarina  fara grasimi. Laptele de soia cu continut scazut de grasimi si laptele de orez contin  niveluri scazute de grasimi si proteine. Daca aceste produse sunt folosite de catre copii,  parintii trebuie sa se asigure ca acestia isi procura grasimi si proteine din alte surse  alimentare. Bebelusii primesc cantitatea adecvata de grasimi si proteine din laptele matern  sau din laptele praf. Laptele de soia cu continut integral de grasimi este in general cel  recomandat pentru copii. De asemenea, alaptarea unui copil in al doilea an de viata asigura  cantitatea adecvata de grasimi si proteine.
Nu ar trebui sa presupunem ca toate dietele vegane asigura un continut scazut de grasimi.  Unele diete vegane pot avea un continut scazut de grasimi; totusi, media aportului de  grasimi a adultilor vegani se afla intre 28 si 31% calorii (17). Alimente vegane cum ar fi  unele produse la cuptor, unele deserturi din comert, nuci, uleiuri si cartofii prajiti au  foarte multe grasimi. Recomandarile actuale legate de dietele care ajuta la pastrarea unei  inimi sanatoase includ un consum mai mare de grasimi nesaturate ce se gasesc in uleiurile  vegetale, nuci, unt de arahide, avocado etc. (18).

Calciul

Prevenirea osteoporozei pare sa fie ajutata prin obtinerea maximului de masa osoasa in  primii ani de viata. Recenzia Finala “Oameni sanatosi”, 2000 si Studiul asupra Sanatatii  Nationale si cel din cadrul Cercetarii asupra Nutritiei, 2001-2002 (SUA) indica faptul ca  aportul din cadrul dietei majoritatii copiilor este departe de a fi conform cu cerintele de  calciu (19, 20, 21). Sursele vegane de calciu pentru copii includ laptele matern, sucuri  fortifiate cu calciu si cereale; bauturi de soia si orez fortifiate cu calciu; vegetale cu  continut scazut de oxalati ca varza verde, melasa neagra si varza chinezeasca. In plus,  bunatatile gatite la cuptor cu lapte vegetal fortifiat pot contribui cu cantitati  semnificative de calciu la dieta copiilor. Pentru copiii cu o dieta saraca in calciu,  suplimentarea acestuia este necesara. Suplimentele lichide si masticabile aromate pot fi  indragite de copii si sunt accesibile. Exercitiile zilnice efectuate cu greutatea proprie  vor creste absorbtia de calciu si sanatatea oaselor.

Vitamina D

In zonele sudice, razele soarelui pot fi o sursa adecvata de vitamina D pe toata perioada  anului. In regiunile mai spre nord nu exista intotdeauna o sursa adecvata de lumina solara  care sa asigure producerea vitaminei D. Sinteza vitaminei D este mai mica la bebelusi ,  copii, varstnici si oameni cu pielea inchisa la culoare; si poate fi blocata de cremele  anti-solare (1). De aceea, o sursa de vitamina D in dieta este necesara tuturor copiilor.  Laptele de soia sau orez, cerealele fortifiate sau un supliment vitaminic pot fi folosite  pentru a imbunatati aportul de vitamina D.

Fierul

Anemia feripriva este, in copilarie, cea mai des intalnita problema legata de nutritie.   Desi carnea contine fier hematic, care este mai bine absorbit decat fierul non-hematic aflat  in vegetale, anemia feripriva nu se manifesta mai des la copiii (1) si adultii (22)  vegetarieni decat la cei non-vegetarieni, desi femeile sunt mai predispuse la asta in  general (23). Surse de fier valabile sunt cerealele integrale sau imbogatite si produsele pe  baza lor, cerealele fortifiate cu fier, vegetalele cu frunzele verzi si leguminoasele.  Consumand la aceeasi masa alimente bogate in vitamina C, se imbunatateste absorbtia de fier  non-hematic (24). Fitatii, care se gasesc in cerealele integrale, pot sa inhibe absorbtia  fierului, insa totusi cerealele decorticate pot fi incluse in cadrul meselor respective.

Vitamina B12

Vegetarienii stricti nu consuma niciun produs de origine animala, deci trebuie sa consume  alimente fortifiate cu vitamina B12 sau sa ia suplimente nutritive. Exista mai multe  alimente indragite de copii care sunt fortifiate cu vitamina B12 ne-derivata din surse  animale, de exemplu cerealele fortifiate (verificati eticheta), fulgii de drojdie,  preparatele care le imita pe cele din carne, sau laptele de soia fortifiat. Majoritatea  multivitaminelor pentru copii contin si vitamina B12.

Desi initial au fost prezentate ca avand continut de vitamina B12, “tempeh”-ul (un produs  din boabe de soia fermentate), vegetalele marine (“kelp”, “kombu”, “arame”), “miso” (pasta  fermentata din soia), fulgii de drojdie nefortifiata, algele si spirulina nu sunt surse  sigure de B12 (12,25). Din moment ce un deficit ar prezenta un risc de deteriorare  neurologica, este esential sa se asigure o sursa zilnica pentru aceasta vitamina.

Zincul

Informatia disponibila despre aportul de zinc in alimentatia copiilor vegetarieni este  redusa (1).

Zincul din laptele matern este mai bine absorbit decat cel din formulele de lapte praf, cel  mai probabil datorita prezentei in laptele matern a proteinelor cu rol de fixare a zincului  (26).

Preparatele din plante bogate in zinc contin de asemenea fitati, care ii scad  biodisponibilitatea. Cu toate ca alimentele rafinate contin in general cantitati mai mici de  acid fitic, cantitatea de zinc e mai scazuta si ea in comparatie cu cea din alimentele  integrale. Deci, preparatele din plante bogate atat in fitati, cat si in zinc, precum  cerealele integrale, nucile si leguminoasele aduc in final o absorbtie crescuta de zinc,  datorita prezentei acestuia in cantitati mari (27). Studiile au aratat ca un consum de  preparate dospite (de ex. painea), proteine si alimente fermentate duce la scaderea  capacitatii de fixare a fitatilor, deci cresterea absorbtiei de zinc (28). Inmuierea,  germinarea, sau macinarea alimentelor ajuta in plus la absorbtia zincului (29).

Copiilor vegani ar trebui sa li se includa in dieta alimente variate bogate in zinc, de  pilda paste fainoase din faina integrala, germeni de grau, cereale fortifiate, leguminoase  si unt de arahide.

ASPECTE PRACTICE

Planificarea meselor pentru proaspetii vegetarieni

Marea majoritate a alimentelor dintr-o alimentatie vegana, precum cerealele integrale,  leguminoasele, fructele si legumele sunt sanatoase si ar trebui incluse in orice dieta.  Sandvisurile cu unt de arahide, pastele fainoase cu legume, “burrito” cu fasole, supa de  linte, legumele, salatele, anumite sortimente de paine sunt toate vegane. Felurile II  traditionale compuse din carne si/sau branzeturi pot fi inlocuite cu cele de soia sau gluten  din grau. Ouale se pot inlocui cu inlocuitorii pe baza de amidon, din comert, seminte de in,  tofu maruntit, banane mixate, sos de mere sau piure de prune, in functie de reteta. In  retete, gramajul de lapte de soia/orez este acelasi cu al laptelui de vaca si e totodata o  alternativa inspirata, care inlocuieste produsele lactate. Este recomandat in general pentru  copiii vegani sa consume produse fortifiate cu calciu, vitamina D si vitamina B12.

E posibil sa va fie mai usor de ga
sit preparate vegane la restaurantele cu specific exotic  sau etnic atunci cand luati masa in oras, desi popularitatea tot mai mare pe care o capata  vegetarianismul a determinat o deschidere si o varietate mai larga in randul restaurantelor.  Multe dintre acestea s-ar adapta cerintelor unui vegan, mai ales daca s-ar face initial  aranjamentele necesare. Multe din preparatele cu specific asiatic nu sunt bazate pe carne.  Legumele gatite la tigaie cu tofu, preparatele din linte, humusul si falafelul sunt doar  cateva exemple. O cutie de lapte de soia e la indemana in cazurile cand calatoriti sau luati  masa departe de casa, in contextul in care laptele de soia nu se gaseste in mod normal in  localurile obisnuite. Cu toate acestea, majoritatea restaurantelor servesc sucuri de fructe.

Familiile de omnivori care au un copil vegan ar putea gasi utila ideea de a servi la masa  feluri pe care si le combina fiecare dintr-o varietate de ingrediente, cum ar fi  combinatiile de salate, sandvisuri, etc. Atunci cand se serveste un fel ce contine si carne,  o posibilitate ar fi sa preparati si varianta sa vegetariana. O portie mica de lasagna fara  carne si branza poate fi gatita in timp ce o pregatiti si pe cea cu carne. Pizza, supe si  ciorbe de fasole sau alte legume si paste fainoase cu sos pot fi toate gatite fara a se  folosi carne sau adaugand ingrediente care o inlocuiesc. O alta strategie de planificare a  meselor e sa pregatiti pentru membrii omnivori o garnitura de legume sau cereale, care pot  servi ca antreu celor vegani. Intreaga familie s-ar putea bucura de cateva mese fara carne  saptamanal.

Concluzii

Alimentatia vegana poate sa intampine necesitatile nutritive ale unui copil in crestere.  Este foarte important din partea parintilor sa se documenteze, sa se organizeze si sa fie la  curent cu resursele alimentare de calitate in perioada cresterii unui copil vegan. Cele mai  multe griji si dificultati pe care le au familiile vegetariene in privinta nutritiei sunt  similare cu ale celorlalte familii.

Sursa: svr.ro