Dieta copiilor are un rol determinant in ceea ce priveste starea de sanatate, reflectata prin cresterea si dezvoltarea armonioasa si conforma varstei. Ea trebuie sa se adapteze in permanenta nevoilor calorice ale organismului copilului si adolescentului.
O dieta echilibrata este bazata pe toate principiile alimentare din piramida alimentelor, un copil putand avea acelasi meniu ca si un adult, insa in cazul lui difera cantitatea de alimente consumata, precum si numarul de portii.
Dupa varsta de 2 ani medicii impun restrictii din punct de vedere al continutului in lipide care ar trebui aduse in dieta. O dieta hipercalorica poate asocia inca de la aceasta varsta un risc crescut de aparitie al obezitatii, cu toate riscurile pe care aceasta le implica: tulburari metabolice (inclusiv de metabolism glucidic, cu aparitia rezistentei periferice la insulina si dezvoltarea diabetului zaharat), tulburari cardio-circulatorii.
In cazul in care copilul locuieste intr-o zona cu apa saraca in fluor, medicul trebuie sa suplimenteze dieta cu acest oligoelement important in dezvoltarea normala a dentitiei. O dieta cat mai variata, care reuneste toate principiile alimentare (cereale, legume, fructe, carne, lactate) are si rolul de a preveni aparitia sindroamelor pluricarentiale.
Specialistii insista ca toti nutrientii esentiali unei dezvoltari armonioase sa aiba provenienta alimentara si sa nu fie administrati sub forma de suplimente vitaminice farmaceutice. Desi medicii nu recomanda administrarea unor astfel de suplimente in mod regulat unui copil perfect sanatos, nici nu interzic parintilor acest lucru.
O dieta nesanatoasa poate expune copilul unor carente polivitaminice sau minerale grave, cel mai frecvent fiind in cantitati insuficiente nevoilor vitamina C, vitamina A, vitamina B6, acidul folic, calciul si fierul.
Consumul in cantitati limitate de produse lactate va determina un aport insuficient de calciu, ceea ce va afecta direct procesul de crestere si mineralizarea osoasa. Nevoia de calciu a organismului se modifica pe parcursul cresterii, astfel: este de 400 mg/zi la 5 luni, de 600 mg/zi la 12 luni, 800 mg/zi intre 1-10 ani si de 1200 mg/zi la varste peste 11 ani. Alimente bogate in calciu sunt laptele degresat, iaurtul si branza. Branza reprezinta si o sursa importanta de vitamina A,sodiu si in cantitati mici, de vitamina B. Alte produse precum brocoli, legumele gatite sau somonul (cu oase) au un important continut in Calciu, insa copiii sunt greu de convins sa le consume.
In ceea ce priveste necesarul de fier al organismului, acesta depinde de varsta, sex, rata de crestere si dezvoltare, depozitele minerale preexistente dar si de capacitatea de absorbtie a tractului digestiv. Fetele, in perioada adolescentei vor avea nevoi mai crescute de fier datorita pierderilor pe cale menstruala. Surse importante de fier sunt carnea, pestele, cerealele, spanacul, mazarea si fasolea uscata.
Sursa: sfatulmedicului.ro