Este foarte usor pentru un copil sa consume din ce in ce mai multe dulciuri, asa cum probabil stiu multi parinti. Desi este asociat in mod frecvent cu varste mai mici, consumul excesiv de dulciuri poate aparea si in randul preadolescentilor si adolescentilor.
Cand apare preferinta pentru dulciuri?
Steiner, cercetator din domeniul psihologiei, a demonstrat prin numeroase studii faptul ca inca din ziua a treia de viata, copiii manifesta preferinte pentru alimentele cu gust dulce. Aceasta preferinta pentru dulce se manifesta prin modificari precum: copiii isi schimba expresie faciala intr-una de multumire si relaxare, ritmul cardiac creste si in acelasi timp, respiratia micutilor este neregulata. Unul dintre experimente a aratat ca punand pe varful limbii sugarului o substanta dulce, acesta se calmeaza.
De ce totusi exista copii care nu prefera dulciurile?
Intre 3-5 ani, perioada prescolaritatii, copiii se ghideaza dupa doua elemente atunci cand aleg mancarurile pe care sa le guste: similaritatea si dulcele. Preferinta pentru dulce atinge varful la 12 ani si studiile arata ca tuturor copiilor le place dulcele, insa conteaza foarte mult educatia din familie. Majoritatea parintilor care spun ca nu au copii care sa se dea in vant dupa dulciuri, uita sa precizeze ca au interzis ori au redus intr-o foarte mare masura dulciurile din alimentatia de zi cu zi a copilului.
Ce inseamna consumul exagerat de dulciuri?
Atunci cand copilul consuma intre mese dulciuri si ajunge sa refuze mancarea pentru ca deja este satul putem vorbi de consum exagerat. De asemenea, consumul alimentelor dulci la ore nepotrivite (in timpul noptii, de exemplu), in cantitati mari, pot fi semnul unui consum exagerat de dulciuri.
Cum poate fi redusa dorinta copiilor de a consuma dulciuri?
Chiar daca exista o predispozitie genetica de a prefera dulcele, orice persoana poate fi educata pentru a reduce consumul lor astfel incat sa nu ii fie afectata sanatatea.
Exista 3 concepte cheie: invatare, experienta diversificata cu mancarea sicontrolul din partea adultului.
Invatarea se refera la educarea copilului cu privire la alimentele/dulciurile care fac bine la sanatate si cele care dauneaza. De exemplu, a manca o ciocolata este mai daunator decat a manca o prajitura facuta in casa. La o prajitura gatita in casa, se cunosc ingredientele si exista o mai mare siguranta privind conditiile in care a fost gatita fata de dulciurile din comert.
De asemenea, este bine sa il inveti pe copil despre efectele la nivel emotional ale consumului de dulciuri. Zaharul din sange duce la cresterea nivelului de serotonina, hormon care influenteaza starile emotionale. Asadar, in momentele de stres, multi dintre noi suntem mai dispusi sa consumam dulciuri, pentru a ne regla starea emotionala. Desi aceasta strategie poate da rezultate pe termen scurt, nu reprezinta o solutie. Invata-l pe copil modalitati de a face fata situatiilor dificile si emotiilor negative. In plus, spune-i ca acelasi efect, de crestere a nivelului de serotonina, il au si exercitiile fizice.
Experienta alimentara diversificata. Este bine sa ii oferi copilului o gama variata de alimente dulci si sanatoase din care sa poata alege. Exista numeroase fructe care sunt mult mai sanatoase decat dulciurile ambalate, iar desertul facut in casa este cu mult mai sanatos. Cei mai multi parinti prefera sa apeleze la o ciocolata din magazin, decat sa pregateasca o salata de fructe, de exemplu.
Controlul din partea adultului presupune ca parintele:
– are un bun management in privinta cumparaturilor, asigurandu-se ca are mereu in casa fructe proaspete si nu cumpara dulciuri decat pentru ocazii speciale,
– nu foloseste dulciurile intodeauna ca pe o recompensa ori ca pe o modalitate de a compensa timpul limitat petrecut cu copilul,
– ofera copilului un model de urmat in privinta stilului alimentar: consuma putine dulciuri, prefera fructele si legumele etc.
Aminteste-ti ca parintii influenteaza atitudinea fata de mancare a copiluluiprin:
1. inlocuirea unor alimente nesanatoase cu unele sanatoare,
2. organizarea celor trei mese zilnice,
3. cantitatea de mancare data copilului
4. contextul sau mediul in care copiii mananca.
Este important insa sa nu elimini complet dulciurile din regimul alimentar al copilului si mai ales, nu dintr-o data. Cu cat ii vei interzice copilului dulciurile cu mai multa hotarare, cu atat va fi mai tentat sa le consume chiar si atunci cand nu ii este foame.
Exista 3 concepte cheie: invatare, experienta diversificata cu mancarea sicontrolul din partea adultului.
Invatarea se refera la educarea copilului cu privire la alimentele/dulciurile care fac bine la sanatate si cele care dauneaza. De exemplu, a manca o ciocolata este mai daunator decat a manca o prajitura facuta in casa. La o prajitura gatita in casa, se cunosc ingredientele si exista o mai mare siguranta privind conditiile in care a fost gatita fata de dulciurile din comert.
De asemenea, este bine sa il inveti pe copil despre efectele la nivel emotional ale consumului de dulciuri. Zaharul din sange duce la cresterea nivelului de serotonina, hormon care influenteaza starile emotionale. Asadar, in momentele de stres, multi dintre noi suntem mai dispusi sa consumam dulciuri, pentru a ne regla starea emotionala. Desi aceasta strategie poate da rezultate pe termen scurt, nu reprezinta o solutie. Invata-l pe copil modalitati de a face fata situatiilor dificile si emotiilor negative. In plus, spune-i ca acelasi efect, de crestere a nivelului de serotonina, il au si exercitiile fizice.
Experienta alimentara diversificata. Este bine sa ii oferi copilului o gama variata de alimente dulci si sanatoase din care sa poata alege. Exista numeroase fructe care sunt mult mai sanatoase decat dulciurile ambalate, iar desertul facut in casa este cu mult mai sanatos. Cei mai multi parinti prefera sa apeleze la o ciocolata din magazin, decat sa pregateasca o salata de fructe, de exemplu.
Controlul din partea adultului presupune ca parintele:
– are un bun management in privinta cumparaturilor, asigurandu-se ca are mereu in casa fructe proaspete si nu cumpara dulciuri decat pentru ocazii speciale,
– nu foloseste dulciurile intodeauna ca pe o recompensa ori ca pe o modalitate de a compensa timpul limitat petrecut cu copilul,
– ofera copilului un model de urmat in privinta stilului alimentar: consuma putine dulciuri, prefera fructele si legumele etc.
Aminteste-ti ca parintii influenteaza atitudinea fata de mancare a copiluluiprin:
1. inlocuirea unor alimente nesanatoase cu unele sanatoare,
2. organizarea celor trei mese zilnice,
3. cantitatea de mancare data copilului
4. contextul sau mediul in care copiii mananca.
Este important insa sa nu elimini complet dulciurile din regimul alimentar al copilului si mai ales, nu dintr-o data. Cu cat ii vei interzice copilului dulciurile cu mai multa hotarare, cu atat va fi mai tentat sa le consume chiar si atunci cand nu ii este foame.